Cine traduce mai bine: inteligența umană sau cea artificială?
Doi traducători experimentați și trei sisteme de inteligență artificială – ChatGPT, DeepL și Copilot – s-au confruntat într-o provocare organizată de Institutul Goethe din Atena.
Miza? Cine reușește să livreze cele mai bune traduceri literare. Publicul, în rolul de arbitru, urma să decidă cine excelează în această confruntare între om și tehnologie.
Participanții au primit 10 minute să traducă fragmente din lucrările unor autori renumiți, precum Friedrich Schiller, Max Frisch și Felicitas Hoppe. Sistemele AI au impresionat imediat prin viteza lor uluitoare, livrând traduceri aproape instantaneu. Dar când au fost testate pe umorul subtil al textelor lui Hoppe, tehnologia a început să dea greș. Interpretările au fost inexacte, ratând esența mesajului original.
În schimb, traducătorii umani, Roussou și Asteriou, au demonstrat o înțelegere profundă a nuanțelor culturale și literare, reușind să surprindă fidel tonul și emoția textului. „Mașina este rapidă, dar îi lipsește profunzimea,” a remarcat profesorul Christos Asteriou, subliniind diferențele clare dintre cele două abordări.
Concluzia?
Organizatorii concursului au concluzionat că, deși inteligența artificială reprezintă un instrument valoros pentru traduceri rapide, aceasta nu poate egala creativitatea, sensibilitatea și intuiția umană.
AI poate face lucruri uimitoare, dar nu poate încă înlocui umanitatea din spatele unei traduceri perfecte. În loc să elimine rolul traducătorilor, AI le oferă șansa de a lucra mai inteligent, nu mai greu. Colaborarea om-AI este viitorul, iar traducătorii care își adaptează abilitățile vor rămâne indispensabili în această industrie în continuă evoluție.
