În 2010, când Swiss Solutions a deschis Biroul de traduceri din București, o simplă analiză a pieței serviciilor de acest tip în capitală o împărțea în două mari categorii principale:
1. Traduceri adresate persoanelor fizice, în speță fiind vorba despre traduceri de documente de studii, medicale, traduceri de acte auto sau alte tipuri de traduceri oficiale care ne-au fost aproape tuturor necesare la un moment dat în viața de zi cu zi sau pentru buna desfășurare a activității profesionale.
2. Traduceri adresate persoanelor juridice, respectiv acele traduceri necesare în mod curent și redundant în cadrul unei companii și fără de care activitatea acesteia ar avea de suferit sau chiar nu s-ar putea desfășura. Câteva exemple în acest sens sunt: traduceri necesare în documentația pentru licitații publice, traduceri ale avizelor date de diverse autorități publice, traduceri de manuale tehnice și de utilizare, traduceri medicale, etc.
Dacă în cazul primei categorii lucrurile nu s-au schimbat semnificativ în ultimii 10 ani, nevoia consumatorilor persoane fizice având o fluctuație redusă și impactată doar de explozia de importuri de autoturisme second-hand, cu totul diferit stau lucrurile în cazul celei de-a doua categorii, cea a traducerilor adresate companiilor.
Numărul companiilor multinaționale care au decis să investească în România, multe dintre ele deschizând o sucursală în București, a fost în creștere constantă, la fel ca și economia țării după criza financiară din 2008. Bineînțeles, acest lucru a generat atât o creștere proporțională a cererii de traduceri din București, cât și o diversificare a tipurilor de traduceri solicitate. Diversificarea a apărut, de altfel, și că o consecință a boom-ului din tehnologia informațională. Pretențiile beneficiarilor s-au schimbat, la rândul lor: termenul de „traduceri de specialitate” s-a împământenit mai bine, iar cel de „localizare a traducerii” și-a făcut treptat loc în vocabularul companiilor care apelează la acest tip de servicii.
Daca așteptările clienților din 2010 se rezumau la o „traducere cât se poate de bună”, în 2020 ne sunt solicitate în mod frecvent, spre exemplu „traduceri efectuate de un traducător tehnic și revizuite de un specialist în echipamente medicale”, „traducere și localizare pentru materiale de marketing” sau „traduceri Oil & Gas efectuate de un specialist în geodezie”. Astfel, solicitările de traduceri și revizie de specialitate au devenit regulă în loc de excepție. Foarte multe companii au nevoie, acum, de transpunerea fidelă, în forma lor tradusă, a documentelor originale și apelează la servicii de Desktop Publishing (DTP), servicii care pot fi prestate, mai nou, și de către marile agenții de traduceri din București.
Putem vorbi, așadar despre un moment COVID-19 care a surprins o piață românească a traducerilor în dezvoltare, în creștere constantă, dar despre care nu putem spune încă, din nefericire, că este o piață matură ci mai degrabă una în curs de maturizare. Asta pentru că mai sunt destule lucruri de pus la punct din punct de vedere al serviciilor în sine pentru a ajunge la nivelul și modul de lucru al companiilor de traduceri din vestul Europei dar și din punct de vedere al tarifelor, acolo unde ne aflam mult sub media țărilor membre UE. Că să ne facem o idee cum stăm din acest punct de vedere, putem să luăm drept exemplu combinația lingvistică cea mai folosită în traduceri în România, adică engleza-romana, și prețul mediu al acesteia care este de aproximativ 30 RON + TVA/pagină la noi în țară și să o comparăm cu combinația lingvistică cea mai folosită în traduceri în Germania, adică engleză-germană și prețul mediu al acesteia de 35 EUR + tva/ pagină. Tariful este de 5 ori mai mare în favoarea nemților. În cazul țărilor nordice tariful este chiar și de 10 ori mai mare când facem aceeași comparație. Acest aspect nu este neapărat o surpriză, având în vedere faptul că România este una din țările preferate ale companiilor multinaționale atunci când vine vorba de outsourcing de servicii, iar asta se întâmplă în mare parte datorita costurilor reduse pe care îl au cu serviciile și cu angajarea de personal în țara noastră. Iar serviciile de traducere nu fac, cu siguranță, notă discordantă în acest peisaj.
Înainte de momentul COVID-19, perspectiva de creștere a prețurilor era una pozitivă, moderată dar pozitivă, creșterea având loc datorită creșterii economice și fiind direct influențată de aceasta. Mai mulți investitori străini, mai multe companii românești de succes care se extind în afara granițelor, înseamnă mai multe traduceri de care are cineva nevoie. Urmează, cu siguranță, o perioadă de recesiune despre care nu știm cât vă dura sau cât de intens o vom simți, dar la fel de sigur este și faptul că vă urma, în mod firesc și ciclic, o noua creștere, una care va genera noi oportunități, noi poteci de dezvoltare pentru companiile de traduceri. Este limpede pentru toți că lucrurile sunt într-o continuă schimbare, poate insesizabilă de la o zi la alta dar perfect vizibilă atunci când ne raportăm la perioade mai lungi de timp. La fel de limpede este că birourile de traduceri care se vor adapta cel mai rapid acestor schimbări vor fi cele care se vor detașa de pluton și vor deveni, treptat, agenții de traduceri cu o cota de piață semnificativă și cu un cuvânt de spus în acest domeniu.
Ce am încercat noi, cei de la Swiss Solutions în cei 16 ani de existență și 10 de prezență în București? Să ne adaptăm, îmbunătățind continuu serviciile noastre și să nu stagnam, adăugând valoare acestora prin introducerea altor servicii complementare. Să avem o creștere sănătoasă, bazată pe respectul în relația cu partenerii noștri și pe mulțumirea companiilor care ne-au acordat încrederea de a le fi principal furnizor de servicii de traduceri.
Ce am reușit? Am devenit lideri în acest domeniu în România, am deschis un punct de lucru în Frankfurt am Main, suntem incluși constant în topurile agențiilor de traduceri din Europa și participăm la cele mai importante evenimente de profil din lume. Suntem mândri că am format o echipă de oameni care înțeleg că nu prețul cel mai mic stă la baza unui parteneriat comercial sănătos, ci modul în care ne tratăm clienții, respectul pe care îl acordăm partenerilor noștri precum și seriozitatea cu care tratăm fiecare proiect in parte.
