sageata articol sageata articol

Înapoi la Blog

Șapte traducători care ți-au schimbat viața deși nu ai auzit de ei

15/03/2023

traducători

Băiatul care a supraviețuit. Un inel care să le conducă pe toate. Cheia de boltă este ascunsă sub linia trandafirului. Lista de citate celebre din cărțile pe care le adori ar putea continua la nesfârșit. Și totuși, cine sunt oamenii care le-au scris? Ai crede că autorii, J.K. Rowling, J.R.R. Tolkein sau Dan Brown. Și chiar dacă ai avea dreptate, ar fi o dreptate parțială. Traducători. Ei sunt cei care au tradus și adaptat cele mai cunoscute cărți din lume pentru cititorii români.

Aceștia sunt cei care duc o luptă nedreaptă, contra cronometru, atunci când cei mai mari autori ai lumii își lansează cărțile-eveniment. Ei sunt cei care aduc poveștile în fața publicului român pentru care limba engleză, sau altele din lume, rămân o necunoscută. Traducătorii celor mai importante cărți din istoria recentă și nu numai sunt nume puțin cunoscute la nivel național. Cine sunt cei care au adus în România cărțile favorite ale cititorilor de ieri și de azi?

Harry Potter, traducerea unei adolescente

Cărțile despre Harry Potter sunt de departe cele mai populare ale generației noastre, poate chiar din întreaga istorie a literaturii. Ioana Iepureanu este cea care a tradus seria de cărți pe care aproape orice copil sau adult din lumea asta le-a citit cândva. Era încă în liceu când a fost aleasă ca traducător. Fiind doar o adolescentă, Ioana Iepureanu a început să traducă aventurile lui Harry pe când avea doar 16 ani. A reușit să traducă primele două cărți în două luni și jumătate.

A învățat engleza la școală, însă mai mult acasă, datorită mamei sale care a început să converseze cu ea în limba lui Harry Potter cu ea pe când Ioana avea doar 6 ani. Chiar dacă a tradus cea mai bine vândută serie de cărți din istorie, Iepureanu a precizat că a fost plătită la fel ca pentru oricare alt job. Traducerea Ioanei este prima a seriei în România, pentru care tânăra a inventat cuvinte ca „vâjhaț” sau „Cap-de-Mort”, care au creat controverse printre fanii seriei despre celebrul vrăjitor.

Stăpânul Inelelor, traducători, tată-fiică

Povestea din cărțile Stăpânul Inelelor este mai mult despre familie și prietenie decât despre un inel malefic pe care toți antieroii și-l doresc. E despre Frodo și călătoria lui spre focul nestins al răului, unde să arunce inelul și să scape lumea de puterile acestuia. Cumva, potrivirea a făcut ca traducerea în română a acestor celebre cărți să fie realizată de către o pereche tată-fiică. Traducători ai seriei Stăpânul Inelelor în România sunt Irina și Ion Horea.

Cărțile au apărut la editura Rao în anul 2012, fiind printre primele cărți de acest gen care au fost aduse în țară, controversate de la bun început. Ion Horea a tradus încă din 1951, anul în carea seria lui Tolkein apărea în America și Anglia. Pentru „Frăția Inelului” și „Întoarcerea Regelui”, dar și pentru „Hobbitul”, „Silmarillion” și „Copiii lui Hurin”, Ion Horea a colaborat în parte cu fiica lui Irina, aceasta din urmă fiind și în prezent traducător. „Cele Două Turnuri” a fost tradusă de către Gabriela Nedelea. Seria este printre cele mai bine vândute în România din toate timpurile.

Sapiens, despre oamenii de ieri și de azi

Potrivit unui top publicat de către cei de la Adevărul, în anii 2018 și 2019, Sapiens, cartea despre oameni a lui Yuval Noah Harari a bătut orice record de vânzări pentru editura Polirom. Cartea a fost vândută în aproximativ 100.000 de exemplare în 2018. A continuat cu 50.000 de exemplare vândute în 2019, iar vânzările au rămas ridicate și după anul lansării oficiale în România. Lucrarea vorbește despre omenire și pune accent pe momentele cheie ale speciei noastre.

În România, cartea a fost tradusă de către Adrian Șerban. Un traducător retras, acesta preferă să ducă o viață privată departe de rețelele sociale și presă. Conform site-ului Polirom, Adrian este director editorial al biroului Iași al editurii. Adrian Șerban a mai tradus și „Gemenii în Evul Mediu”, din italiană, alături de alți traducători, o carte despre importanța gemenilor în istoria lumii scrisă de către autoarea Gabriella Zuccolin. „Sapiens” rămâne așadar lucrarea de bază a traducătorului.

Procesul, traducerea marelui Naum

Franz Kafka este unul dintre cei mai renumiți scriitori de romane polițiste din istorie. Alături de Agatha Christie, cehul Kafka a ajuns în România cu greu. În mare din cauza constantelor schimbări ale politicilor din zona de est a Europei. Cel care l-a tradus pe Kafka în România a fost Gellu Naum. Acesta este unul dintre cei mai importanți traducători români din istorie. Acesta a tradus din Balzac, Beckett, A. Carpantier, R. Char, Diderot, Alexandre Dumas, J.H. Fabre, Th. Gautier, Victor Hugo, G. de Nerval, J. Prevert, M. Şolohov, Stendhal, J. Verne şi mulţi alţii.

Gellu Naum a fost o parte importantă a grupului de scriitori suprarealiști ai României. A scris proză demnă de cele mai importante premii naționale și de peste hotare. S-a făcut remarcat prin violenţa de limbaj şi teribilism (erotism, invectivă, blasfemie) mai evidente la acest scriitor decât la mai oricare alții. Pe lângă „Procesul” lui Kafka, Naum a tradus și „20.000 de leghe sub mări”, „Notre-Dame de Paris” și „Roșu și negru”, alături de alte zeci de opere de renume mondial.

Alchimistul, traducerea unei arădence

traducători

Biroul nostru din Arad a apărut după deschiderea celui principal din Timișoara. Ne mândrim că avem colegi „la fața locului” în orașul Mureșului, dar și că una dintre cele mai importante traducătoare de care nu ai auzit niciodată s-a născut în urbe. Este vorba despre Gabriela Banu, autoarea traducerii cărții „Alchimistul” a lui Paulo Coelho. Autorul nu mai are nevoie de nicio prezentare, însă despre Gabriela, publicul fan de carte bună nu știe prea multe.

Gabriela Banu s-a născut la Arad în 1952. A absolvit filologia la București și este atât traducător cât și scriitor de proză. A fost profesoară de limba spaniolă la Liceul și respectiv Institutul Cervantes, este ziaristă, colaboaratoare la numeroase periodice și reviste literare. Din 2008 este membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala București, secția Traducători. Gabriela a tradus 5 cărți ale autorului brazilian, precum și cărți românești în spaniolă și portugheză.

Codul lui Da Vinci, conspirații, controverse și marketing

Un alt traducător care nu se afișează pe internet sau în presă este Adriana Bădescu. Considerată una dintre cele mai importante traducătoare ale editurii Rao, Bădescu a tradus nu doar „Codul lui Da Vinci”. Tot ea a tradus mai toată seria lui Dan Brown. A adus în România „Îngeri și Demoni”, „Inferno”, „Simbolul Pierdut” și „Origini”. Toate sunt cărți cu zeci sau chiar sute de mii de exemplare vândute în primii ani de la lansarea în țară.

Pe lângă munca depusă pentru traducerea aventurilor lui Robert Langdon în română, Adriana a mai lucrat și la alte cărți cu titluri cunoscute de către majoritatea populației bibliofile. Câteva exemple sunt „Tot ce nu ți-am spus”, „Materia Întunecată”, „Să tai în piatră vie” și chiar o carte a mamei lui Harry Potter, „Poveștile Bradului Beedle”, o serie de povestiri despre care se face referire în seria principală despre deja-celebrul vrăjitor.

Biblia, o traducere veche de 335 de ani

traducători

Oricât de faimoase ar fi titlurile de mai sus, nicio carte din istorie nu întrece, la vânzări și popularitate, biblia. Supranumită ”Cartea Sfântă” de către miliarde de oameni de pe pământ, biblia a ajuns în România în mod integral în anul 1688. La acea vreme, doi traducători și cronicari au fost cei care au tradus complet lucrarea în română. Este vorba despre Radu Greceanu și Șerban Greceanu, cu ajutorul lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu.

Radu Greceanu a tradus în română biblia după Septuaginta, traducerea din ebraică în greacă a bibliei compusă din Vechiul Testament și celelalte cărți ale acesteia. Apariția biblei complete în țară a reprezentat un moment important în procesul de dezvoltare al limbii române literare. Răspândirea bibliei traduse pe teritoriul țării a dus la impunerea graiului muntenesc ca cel de bază al limbii literare române.

–găsești aici varianta în engleză a articolului–

sursa foto: Unsplash.com